Ridichea rusească este una dintre cele mai impresionante soiuri, atrăgând atât grădinari experimentați, cât și începători, datorită rădăcinilor sale mari și aromei excelente. A câștigat rapid popularitate datorită randamentului ridicat și a întreținerii reduse. Cheia o reprezintă practicile adecvate de cultivare.
Istoricul selecției
Dezvoltată de crescătorii ruși de la firma agricolă Gavrish, a fost înregistrată în Registrul de Stat al Realizărilor în Ameliorarea Răsăritului din Rusia în 2005.
Introducere în varietate
Ridichea Russian Size este o varietate populară de ridiche, cunoscută pentru aroma sa suculentă. Este excelentă pentru consumul în stare proaspătă și poate fi cultivată cu succes atât în aer liber, cât și în sere.
Caracteristicile aspectului plantei și ale culturilor de rădăcini
Legumele au formă rotundă sau ovală, cântărind între 100 și 400 de grame, ceea ce le face una dintre cele mai mari dintre numeroasele soiuri. Diametrul poate ajunge la 10 cm. Coaja este de un violet aprins, iar pulpa este albă și suculentă.
Gust și scop
Leguma se consumă proaspătă. Pulpa suculentă și fragedă este caracterizată de o ușoară iuțeală, conferind legumei rădăcinoase o aromă distinctă. Este picantă și plăcută. Aroma este proaspătă și bogată.
Maturare și randament
Cultura se maturizează rapid. După germinare, planta crește viguros. Recoltarea începe în doar 30-45 de zile. Productivitatea este excelentă: se recoltează 3-4 kg pe metru pătrat, cu condiția unei îngrijiri adecvate și a respectării practicilor agricole adecvate.
Plantarea ridichilor
Planta preferă zonele bine luminate, dar poate crește și în umbră parțială ușoară. Se dezvoltă cel mai bine în straturi deschise și însorite, deoarece lumina insuficientă poate face ca vârfurile legumelor să se întindă și să-și piardă aroma.
Urmați aceste recomandări:
- Evitați zonele joase și inundate, deoarece soiul nu tolerează umiditatea stagnantă.
- Pentru o creștere bună, alternați-l cu alte culturi și nu-l plantați după legume crucifere (varză, ridiche) pentru a evita apariția dăunătorilor și bolilor.
- Solul trebuie să fie ușor, fertil și bine drenat. Solurile luto-nisipoase sau luto-nisipoase cu o aciditate neutră (pH 6-7) sunt ideale.
- În toamnă, săpați zona la o adâncime de 20-25 cm și adăugați îngrășăminte organice (humus sau compost) în proporție de 3-4 kg la 1 metru pătrat.
- Primăvara, afânați solul și adăugați îngrășăminte minerale, dacă este necesar: superfosfat (20-30 g la 1 mp) și săruri de potasiu (15-20 g la 1 mp).
- Înainte de semănat, adăugați cenușă de lemn pentru a îmbunătăți proprietățile nutritive ale solului și a respinge unele insecte.
- ✓ Temperatura optimă a solului pentru semănat: +8-10°C.
- ✓ Adâncimea maximă de semănat: 2 cm, altfel germinarea va încetini.
Algoritmul de aterizare:
- Pregătiți brazde de 1-2 cm adâncime, cu o distanță între rânduri de 10-15 cm.
- Semănați semințele la o distanță de 3-5 cm. Dacă semănatul este prea dens, răriți plantele mai târziu, lăsând 5 cm între ele.
- Presărați cu un strat subțire de pământ afânat și compactați ușor.
- Umeziți cu apă caldă, stabilizată, dintr-o stropitoare cu o sită fină, pentru a nu spăla solul.
Dacă este necesar, acoperiți cu folie sau agrofibră înainte de apariția răsadurilor pentru a accelera germinarea și a le proteja de schimbările bruște de temperatură.
Tehnologie agricolă
Îngrijirea culturii este esențială pentru obținerea unui randament ridicat și a unor legume rădăcinoase de înaltă calitate. Este important să îi monitorizați sănătatea. Fără o îngrijire adecvată, legumele își pot pierde aroma și forma.
Îngrijirea și formarea plantelor
Asigurați udarea regulată, deoarece solul trebuie să rămână moderat umed și să nu se usuce. Umiditatea insuficientă are un impact negativ asupra randamentului și aromei legumelor.
Răriți plantele când apare prima frunză adevărată. Aerisiți serele sau serele și mențineți temperaturile între 16-20°C. Temperaturile ridicate (peste 26-28°C) stresează răsadurile, ceea ce poate duce la formarea prematură a tulpinilor, ocolind stadiul de dezvoltare a legumelor.
Îngrășăminte și pansamente
În faza inițială de creștere, planta necesită azot pentru dezvoltarea frunzișului. Folosiți o soluție de nitrat de amoniu (10 g la 10 litri de apă) sau o infuzie de lumânărică într-un raport de 1:10. Udați la rădăcini, evitând contactul cu frunzele.
Odată ce legumele încep să crească activ, aplicați fosfor și potasiu pentru a îmbunătăți gustul și textura fructelor. Superfosfatul (20 g la 10 litri de apă) și sulfatul de potasiu (15 g la 10 litri de apă) sunt eficiente. Aplicați îngrășământul seara, după udare.
Dacă plantele par slabe sau pipernicite, adăugați cenușă de lemn - este bogată în potasiu, calciu și micronutrienți. Presărați-o sau adăugați-o în sol în proporție de 200 g pe metru pătrat.
Boli și dăunători ai ridichilor
În ciuda imunității puternice a plantei, aceasta poate fi susceptibilă la dăunători și boli. Dacă nu este îngrijită corespunzător, pot apărea următoarele probleme:
- Gândacul crucifer. Gândaci negri minusculi care mestecă frunzele, lăsând găuri minuscule. Acest lucru îi face să se onduleze și să cadă. Pentru a-i controla, folosiți insecticide precum Iskra sau Aktara. Măsurile preventive eficiente includ presărarea cu cenușă de lemn, tutun sau muștar.
- Mucegaiul pufos (peronosporoza). Pe partea inferioară a frunzelor apar pete galbene care cresc rapid în dimensiune. Acestea pot dezvolta un strat albicios sau cenușiu, în special în condiții de umiditate ridicată. Aplicați fungicide precum Ridomil Gold sau Topaz. Îmbunătățiți ventilația și evitați udarea excesivă.
- Mucegaiul praf. Pe vârfuri se formează pete albe, pudrăoase, care cresc și se îmbină în timp. Frunzele devin fragile și se pot usca. Fungicidele precum Fundazol sau Skor vor ajuta. Ventilația regulată a serelor și îndepărtarea plantelor infectate vor preveni răspândirea bolii.
- Ofilirea prin fusarium. Frunzele se ofilesc și se îngălbenesc, iar rădăcinile prezintă semne de putregai. Răsadurile mor treptat. Tratați-le cu fungicide Previkur sau Topsin. Practicați rotația culturilor.
- Ascochitoză. Frunzele se acoperă cu pete gri-brune cu margini întunecate, ceea ce le face să cadă prematur. Fructele devin amare și deformate. Pulverizați cu zeamă bordeleză sau sulfat de cupru.
- Putregaiul alb. La baza tulpinii sau rădăcinii apar pete umede cu un strat albicios, asemănător unei pânze. Aceasta duce la moarte. Fungicidele precum HOM sau Ordan vor ajuta.
Depistarea și tratarea timpurie a bolilor, precum și măsurile preventive vor ajuta la menținerea sănătății culturilor și la asigurarea unei recolte de înaltă calitate.
Calități pozitive și negative
Pentru a evita orice dificultăți, studiați cu atenție avantajele și dezavantajele soiului. Mărimea rusească are multe avantaje:
Printre calitățile negative, unii grădinari notează sensibilitatea la supraîncălzire și umiditate ridicată, necesitatea răririi la timp și susceptibilitatea la putregai.
Recenzii
Ridichea de mărime rusească este o alegere excelentă atât pentru grădinarii începători, cât și pentru cei experimentați. Se mândrește cu numeroase avantaje, inclusiv randamente generoase și un sistem imunitar puternic. Respectarea recomandărilor de îngrijire va ajuta la maximizarea potențialului plantei.








