Varza de transfer atrage atât grădinarii experimentați, cât și pe cei începători. Se mândrește cu o aromă excelentă, o bună transportabilitate și rezistență la diverse condiții climatice. Cu o îngrijire adecvată, acest soi produce căpățâni mari și un randament stabil, cu riscuri minime.
Istoricul reproducerii
Conceput inițial pentru productivitate ridicată și adaptabilitate la o varietate de climate, hibridul a trecut cu succes toate testele și încercările necesare și a fost aprobat pentru utilizare în 1993.
Descrierea soiului
Este conceput pentru a fi cultivat în câmp deschis și oferă mai multe avantaje. Căpățânile sale au un aspect distinctiv și o aromă bogată, iar densitatea lor este bună, ceea ce le face ușor de transportat pe distanțe lungi.
Grădinarii remarcă tendința sa rară de a se crăpa și rezistența sa ridicată la boli fungice și dăunători, ceea ce o face o varietate valoroasă. Mai mult, nu necesită o atenție excesivă, ceea ce o face ușor de îngrijit.
Caracteristicile aspectului plantei și ale capetelor de varză
Acest soi are o rozetă de frunze semi-ridicate, mici și compacte. Se caracterizează prin următoarele caracteristici distinctive:
- Tulpina este scurtă.
- Frunze rotunjite cu bule mici și slabe la suprafață.
- Frunzele, ușor ondulate la margini, sunt de un verde deschis. În interiorul căpățânii, sunt verzui-palide. Este prezent un mic strat ceros.
- Căpățânile de varză cântăresc aproximativ 800-900 g, dar există exemplare mai mari, ajungând până la 1,5 kg.
Scop și gust
Varza coaptă are o aromă excelentă. Leguma este dulce și lipsită de amărăciune, ceea ce o face populară într-o varietate de feluri de mâncare și aperitive. Frunzele proaspete sunt deosebit de aromate în salate. Varza poate fi folosită pentru conservare, dar nu este potrivită pentru murare sau fermentare.
Coacere și nivel de randament
De obicei, legumele nu trec mai mult de 90-100 de zile de la germinare până la maturitatea tehnică. Varzele se coc într-un ritm constant, în 8-10 zile.
Hibridul atrage atenția prin randamentele sale ridicate. În grădinile private, se pot aștepta randamente de 3 până la 4 kg pe metru pătrat. În cultivarea comercială, randamentul mediu variază între 215 și 381 de cenți pe hectar.
Regiuni de creștere
Cultivarea verzei Transfer este răspândită în următoarele regiuni: Central, Ural, Volga-Vyatka, Orientul Îndepărtat, Pământul Negru Central, Caucazul de Nord, Volga Mijlocie, Nord-Vest și Volga Inferioară.
Creștere și îngrijire
Transferul poate fi cultivat fie din răsaduri, fie prin semănat direct. Când este cultivat în regiunile sudice, este semănat direct în teren deschis în aprilie sau mai.
- ✓ Nivelul pH-ului solului trebuie să fie strict între 6,0-7,5 pentru o absorbție optimă a nutrienților.
- ✓ Solul trebuie să aibă o capacitate mare de reținere a apei, dar fără apă stagnantă.
Urmați recomandările:
- Înainte de semănat, pregătiți corespunzător materialul săditor prin selectarea și dezinfectarea acestuia. Dacă semințele nu au fost tratate cu o soluție specială, înmuiați-le într-o soluție de permanganat de potasiu, apoi clătiți-le și răciți-le înainte de semănat.
- Pregătiți solul pentru plantare în avans, săpându-l și adăugând nutrienți. Solul trebuie să aibă un pH neutru.
- Răsadurile pot fi cultivate în recipiente individuale sau în rezervoare, semănând semințe la o adâncime de cel mult 1 cm. Răsadurile necesită îngrijire, inclusiv întărirea cu câteva zile înainte de transplantare și udarea regulată.
- Plantați în locuri însorite, urmând un model de plantare de 50x40 cm.
Udarea regulată este esențială. Udați săptămânal, dar poate fi nevoie de mai des în timpul sezonului de creștere. De obicei, sunt necesari 8 până la 10 litri de apă pe metru pătrat.
După plantarea răsadurilor de varză în pământ, este important să le oferiți o nutriție adecvată pentru o creștere și o dezvoltare sănătoasă. Recomandări de fertilizare:
- După plantarea răsadurilor, fertilizați-le cu îngrășământ organic, cum ar fi compost sau humus. Afânați solul din jurul plantelor și aplicați un strat de îngrășământ.
- Folosește îngrășăminte minerale complexe care conțin nutrienți esențiali precum azot, fosfor și potasiu. Acestea vor ajuta la asigurarea unei creșteri sănătoase și a formării unor căpățâni de înaltă calitate.
- Aplicați primul îngrășământ la 3-4 săptămâni după plantare. Apoi, continuați să fertilizați la fiecare 3-4 săptămâni pe tot parcursul sezonului de creștere.
Dacă observați semne de deficit sau exces de nutrienți (cum ar fi îngălbenirea sau îngălbenirea frunzelor), ajustați îngrășământul în consecință.
Recoltarea și depozitarea
O recoltă de înaltă calitate poate fi obținută din iunie până în iulie. Odată ce varza atinge maturitatea tehnică, începeți recoltarea. Selectați căpățânile care au atins dimensiunea și densitatea dorite. Tăiați-le cu un cuțit ascuțit, lăsând o mică tulpină pentru depozitare.
Legumele se păstrează cel mai bine într-un loc răcoros și umed, la o temperatură de aproximativ 0°C și o umiditate de 90%. Acesta poate fi un subsol sau un frigider. Varza poate fi învelită în plastic sau depozitată în pungi perforate pentru circulația aerului. Atunci când sunt depozitate corespunzător, legumele își vor păstra suculența timp de două săptămâni până la câteva luni.
Dăunători și boli
Hibridul este rezistent la multe boli, dar este ocazional susceptibil la infecții fungice. Cele mai frecvente boli sunt:
- Kila. O boală fungică ce atacă rădăcinile plantelor tinere și ale răsadurilor. Se transmite prin buruieni și sol. Răsadurile infectate cu ciorbis nu sunt potrivite pentru plantare. Examinarea rădăcinilor relevă umflături și excrescențe, iar pe rizomi se pot forma tumori de mărimea unui ou de găină.
Plantele bolnave suferă de deficiențe de umiditate și nutrienți, care se manifestă prin frunze lăsate, slabe și creștere încetinită. Cultura nu poate fi tratată, iar plantele afectate trebuie îndepărtate din grădină împreună cu balotul de rădăcini.
- Mucegai pufos. O boală fungică caracterizată prin apariția unor pete gălbui sau maronii de diferite forme pe suprafața superioară a frunzelor. În condiții de umiditate ridicată, pe partea inferioară a frunzelor se pot forma plăci seroase sau de culoare deschisă, care în cele din urmă se ofilesc și cad.
Combaterea bolii implică utilizarea diverselor metode. Tratați plantele cu o soluție de 10 ml de iod la 10 litri de apă cu adaos de așchii de săpun de rufe sau utilizați o soluție de lapte formată din trei părți de apă și o parte de lapte.
O metodă eficientă este utilizarea Fitosporin-M, Previkur Energy, Thiovit Jet și Baktofit. - Picior negru. Această boală fungică atacă răsadurile și puieții tineri, provocându-le ofilirea și moartea. Simptomele includ înnegrirea porțiunii bazale a tulpinii.
Calități pozitive și negative ale hibridului
Hibridul are multe avantaje care îl diferențiază de alte soiuri timpurii. Avantajele transferului:
Recenzii
Varza de transfer este rezultatul progreselor moderne în ameliorarea plantelor și al unei munci agronomice meticuloase. Randamentul său ridicat, aroma excelentă și întreținerea redusă o fac o legumă indispensabilă în grădină. Cu tehnici de cultivare adecvate, puteți obține căpățâni sănătoase și randamente ridicate.









