De ce să plantezi caprifoi Blue Cliff?

Mulți consideră că caprifoiul Blue Cliff este o specie nouă, dar, de fapt, există de peste 35 de ani. Acest lucru se datorează faptului că a devenit răspândit în toată țara abia acum ceva timp. Caracteristicile sale includ fructe de pădure mari, toleranță la climate variabile și dure și un tufiș cu răspândire medie, ceea ce facilitează grădinăritul.

Origine

Dezvoltarea acestui soi a început în 1987 la Pepiniera și Ferma de Semințe Bakcharsky. Pepiniera este situată în satul Bakchar din regiunea Tomsk. Doi oameni de știință, A. V. Gagarkin și N. V. Savinkova, au lucrat la selecție. Caprifoiul din Kamchatka, prescurtat 2-64-32, a fost folosit ca bază, iar un caprifoi sălbatic necunoscut a servit drept polen.

De remarcat este faptul că acestea nu erau doar arbuști sălbatici, ci plante sălbatice selectate, într-o formă de colecție. Din acest motiv, al doilea părinte al speciei Blue Cliff rămâne necunoscut.

Descrierea tufișului și a fructelor de pădure

Acest soi este un arbust standard, caracterizat prin coroana sa verticală. Alte caracteristici ale plantei:

• Bush. Coroana este oval-rotunjită, cu lăstari moderat denși și frunziș rar, ceea ce face ca fructele de pădure să fie ușor de văzut. Acest lucru creează un aspect atractiv și simplifică recoltarea. Tufa atinge 100-130 cm înălțime, cu frunziș ușor alungit.
• Fructe de pădure. Sunt destul de mari, cântărind între 1,8 și 2,6 grame. Au formă ovală, dar ușor alungită, cu o coajă moderat de groasă și puține semințe. Coaja este ușor neuniformă și are un strat gros de ceros. Culoarea este violet închis, iar pulpa este fermă, dar suculentă.
• Gust și aromă. Caprifoiul are o aromă de intensitate medie, dar o savoare distinctă. Dulceața este predominantă (conținutul de zahăr este de aproape 10%), iar aciditatea este moderat sesizabilă (aciditatea este în jur de 3%). Scorul de degustare este de 4,9, ceea ce este ridicat.

Caracteristici

Soiul Blue Cliff a câștigat popularitate nu doar printre consumatorii de fructe de pădure, ci și printre grădinari. Acest soi posedă caracteristici, proprietăți și calități excelente.

Caracteristici ale aplicației

Acest soi se distinge prin versatilitatea sa: boabele sale sunt ideale atât pentru consumul în stare proaspătă, cât și pentru diverse preparate culinare. Dulcețurile și compoturile au o aromă plăcută și o culoare vibrantă. Fructele acestui soi se păstrează bine atunci când sunt pasate cu zahăr și sunt potrivite pentru congelare.

Polenizarea și polenizatorii

Caprifoiul Blue Cliff nu se poate autopoleniza și necesită o plantă donatoare. Plantele sunt de obicei vândute în grupuri, inclusiv soiuri precum Fianit, Berel și Morena, care promovează recolte abundente și înfloresc în același timp cu Blue Cliff.

Productivitate și fructificare

Caracterizată prin coacerea simultană a fructelor de pădure, aproximativ 88-90% dintre acestea fiind egale ca mărime și greutate. Randamentul mediu per tufă este de 3,5 până la 4,5 kg și se obține în 7-8 ani de la plantare. În timpul primei rodiri, care are loc în al treilea an, se produc mai puține fructe de pădure.

Perioada de coacere

Recoltarea fructelor de pădure începe la începutul lunii iulie, coacerea în masă având loc la mijlocul lunii iulie. Momentul exact poate varia în funcție de condițiile meteorologice și de zona climatică. În verile răcoroase și înnorate, recoltarea este de obicei mai târzie, așa cum este cazul în regiunile nordice.

Rezistență la boli și dăunători

Multă vreme, credința predominantă a fost că caprifoiul, indiferent de soi, nu era afectat de dăunători. Cu toate acestea, experiența grădinarilor a arătat că planta necesită protecție constantă pentru a preveni dăunătorii și bolile.

Soiul Blue Cliff este adesea victimă următoarelor boli:

• Ramulariaza – pete deschise cu o bordură maro de origine fungică;
• pătarea frunzelor de cercospora – zone roșu închis sau maronii pe frunzișul verde cauzate de infecții fungice;
• tuberculoză – leziuni portocalii strălucitoare, gălbui sau lăptoase pe scoarța arbustului;
• mucegaiul praf – acoperire albă ca pulberea pe frunze;
• Virusul mozaicului Arabidopsis – prezența unui strat palid pe lamele frunzelor, creând un model contrastant.

Dăunătorii comuni ai soiului includ:

• afide – insecte verzi mici;
• omizile moliei agrișelor – alb cu un model pestriț, cu puncte galbene și negre;
• diverse tipuri de insecte de solz – insecte maronii, de formă rotundă;
• aripioare de caprifoi – fluturii sunt gri, albicioși sau rozalii cu aripi pufoase;
• rolă de frunze de trandafir – omizi verzi, catifelate la atingere.

Rezistență la frig și secetă

Blue Cliff este foarte rezistent la îngheț, supraviețuind temperaturilor de iarnă de până la -50°C (-52°F). Florile de caprifoi pot rezista la temperaturi de până la -8°C (-8°F) fără a-i afecta randamentul. Cu toate acestea, acest soi are o toleranță moderată la secetă și necesită udare abundentă în timpul fazelor de creștere activă și fructificare.

Sensibilitate climatică

Acest soi preferă un climat temperat și s-ar putea să nu se descurce bine în condiții calde și uscate. Planta prosperă și produce fructe mai bine în regiunile cu ierni reci, fiind ideal pentru cultivarea în Orientul Îndepărtat, Siberia și Munții Ural.

Soiul prezintă rezistență la condiții meteorologice imprevizibile, inclusiv dezghețuri de iarnă și perioade de frig de primăvară.

Avantajele și dezavantajele soiului

Principalul avantaj al soiului îl reprezintă fructele sale gustoase, mari, cu pulpă cărnoasă. Dar această caracteristică este importantă pentru consumatori.

Tehnologie agricolă

Acest soi crește bine atât în ​​soluri nisipoase, cât și în soluri lutoase, dar nu este considerat pretențios în ceea ce privește compoziția solului. Singura excepție sunt zonele mlăștinoase, care nu sunt potrivite pentru plantare.

Caracteristici de creștere specifice Blue Cliff:

• Alegeți un loc parțial umbrit de clădiri sau de copaci înalți din apropiere, deoarece lumina directă a soarelui poate face ca fructele de pădure să se micșoreze. Nu există alte cerințe stricte pentru plantare.
• Plantarea se recomandă în septembrie. Groapa de plantare trebuie să aibă o adâncime și o lățime de aproximativ 40-45 cm. Dacă plantați mai multe plante, lăsați 200 cm între fiecare groapă. Așezați un strat de drenaj în fundul gropii și umpleți-l cu un amestec de sol fertil care conține materie organică (compost, humus sau gunoi de grajd putrezit), superfosfat și cărbune. După plantare, udați planta și acoperiți cu mulci cu turbă.
• Caprifoiul necesită udare regulată. În luna mai și în timpul fructificării, tufișurile trebuie udate la fiecare câteva zile, cu o rată de aproximativ 9-12 litri de apă per tufă.
• Cel mai bine este să fertilizați plantele cu îngrășăminte cu azot la începutul primăverii și să le udați cu o soluție de cenușă înainte de înflorire. Îngrășămintele organice se aplică la începutul verii, iar potasiul și fosfații se adaugă toamna.
• În timpul sezonului de creștere, se recomandă tăierea ramurilor uscate și deformate, precum și plivirea și slăbirea regulată a cercului trunchiului copacului.
• Înainte de iarnă, mulciți și tratați zona pentru prevenirea bolilor. Materialul respirabil poate fi folosit pentru a proteja împotriva păsărilor.

Controlul dăunătorilor și bolilor

Pentru a preveni infestările și infecțiile cu dăunători, mai ales dacă practicile agricole sunt în pericol, efectuați tratamente preventive. Cheia este să faceți acest lucru toamna, nu primăvara, așa cum este practica obișnuită, deoarece planta poate absorbi toți compușii toxici și apoi îi poate transfera în fructele de pădure.

Pregătirea pentru iarnă

Plantele mature și sănătoase nu necesită nicio pregătire specială pentru sezonul rece. Cu toate acestea, arbuștii tineri plantați recent sunt recomandați să fie protejați peste iarnă folosind materiale de acoperire, cum ar fi crengi de molid, pânză de sac, agrofibră, spanbond sau paie.

Folosirea zăpezii ca acoperire naturală va ajuta la protejarea lăstarilor de degerături în timpul vânturilor puternice de iarnă sau de posibilitatea formării de gheață în timpul dezghețurilor calde.

Reproducere

Înmulțirea prin lăstari bazali nu este potrivită pentru acest soi, deoarece aceștia sunt subdezvoltați. Metoda optimă de înmulțire a acestei caprifoi este prin butași. Butașii din lăstari verzi ar trebui luați la sfârșitul lunii iunie, iar din lăstari lemnoși la începutul iernii. Aceștia ar trebui depozitați într-un subsol până în primăvară, acoperiți cu frunze sau paie. Partea inferioară a butașii trebuie înfășurată într-o cârpă umedă.

Dificultăți în creștere

Următoarele probleme pot apărea în timpul procesului de cultivare a caprifoiului:

• Răsadurile nu prind rădăcini bune – Poate că motivul este materialul de plantare de calitate slabă.
• Lipsa ovarelor – Motivul ar putea fi lipsa plantelor polenizatoare.
• Randament scăzut – Vremea rea ​​reduce activitatea insectelor polenizatoare.
• Fructe mici – Motivul poate fi udarea insuficientă sau prea multă lumină solară.

Importanța tăierii este adesea subestimată, dar implementarea ei sistematică este extrem de importantă pentru a asigura o fructificare bună.

Recoltare

Recoltarea durează aproximativ o lună, dar boabele rămân pe ramuri până în ultima zi de recoltare, fără a cădea, nici măcar atunci când sunt prea coapte. Se desprind ușor de pe tulpină, iar separarea este uscată - nu se scurge suc.

Recoltarea se poate face manual sau, pentru producția la scară industrială, folosind combine de recoltat. Recoltarea începe atunci când majoritatea boabelor au atins o dimensiune uniformă, se desprind ușor de pe tulpină și au o aromă plăcută, dulce.

Recenzii

Honeysuckle Blue Cliff este o varietate dovedită și fiabilă, potrivită pentru cultivarea în climate temperate și reci. Tufele sunt ușor de îngrijit, dar este important să răriți ramurile anual; altfel, coroana va deveni prea densă, afectând negativ randamentul și aroma fructelor.

Întrebări frecvente