Coacăza Perun este un soi productiv și rezistent la îngheț, cu o aromă excelentă. Boabele sunt de mărime medie, lucioase, dulci și aromate. Autopolenizarea și transportabilitatea excelentă fac ca acest soi să fie popular și căutat. Necesită puțină întreținere, dar necesită îngrijire la timp pentru a produce o recoltă de înaltă calitate.
Istoricul reproducerii și descrierea soiului
A fost dezvoltată de amelioratorul A.I. Astakhov prin încrucișarea cu alte două soiuri: Bredtorp și linia 2-4-56. Cultura a fost aprobată oficial pentru utilizare în 1995.
Caracteristici distinctive:
- Acest tufiș de dimensiuni medii, cu răspândire moderată, este format din lăstari subțiri, verzi, ușor curbați și puțin pubescenți.
- Frunzele sunt de mărime medie, trilobate și de culoare verde închis. La vârfurile lăstarilor, culoarea lor se poate schimba în antocianină.
- Florile sunt mici și au petale viu colorate, de o nuanță bogată de roșu-violet.
Boabele se formează în ciorchini. Majoritatea sunt de mărime medie, dar sunt disponibile și exemplare mai mari. Greutatea lor variază între 1,3 și 2 g.
Caracteristicile fructelor de pădure
Această varietate mare, atractivă și delicioasă este apreciată atât de cultivatori, cât și de grădinarii amatori. Poate deveni o adevărată bijuterie în orice grădină sau curte. Boabele au calități comerciale excelente, ceea ce o face o opțiune promițătoare pentru cultivarea comercială.
Calități gustative și domeniu de aplicare al fructelor de pădure
Coaja fructului este neagră, lucioasă, fermă și destul de densă. Pulpa este verzuie. Gustul se distinge printr-o dulceață deosebită și o aromă proaspătă și plăcută, o trăsătură distinctivă a acestui soi.
Fructele de pădure sunt versatile în utilizare:
- se consumă proaspete;
- folosit pentru prepararea gemului, compotului și jeleurilor;
- Fructele sunt folosite ca umplutură pentru produse de patiserie sau ca decor pentru deserturi.
Maturare și fructificare, randament
Coacăzele Perun se coc la sfârșitul lunii iulie sau începutul lunii august. O caracteristică distinctivă este coacerea lor uniformă, întreaga recoltă coacându-se în același timp.
Acest soi se caracterizează printr-o productivitate bună: dintr-o singură tufă se pot recolta până la 1,2 kg de fructe de pădure. În condiții favorabile, planta poate produce mai multe fructe, atingând un randament maxim de 2 kg.
Înflorire, autofertilitate și nevoia de polenizatori
Planta înflorește în mai și iunie, producând flori mari, distinctive, de culoare roșu-violet. Inflorescențele sunt bisexuale, fiecare racem conținând 6 până la 11 flori.
Soiul este autopolenizant și capabil să producă fructe independent, așa că plantarea polenizatorilor nu este necesară. Cu toate acestea, pentru a crește randamentul, aceștia pot fi plantați în apropiere.
Rezistență la temperaturi sub zero grade și secetă, regiuni
Coacăzul Perun este un soi rezistent la iarnă, care tolerează temperaturi de până la -25°C. În timpul înghețurilor severe, tufișurile necesită o acoperire fiabilă. Fluctuațiile bruște de temperatură nu afectează negativ recolta viitoare.
Acest soi este recomandat pentru cultivare în regiunile Centrale și Centrale ale Pământului Negru. Deși planta preferă un climat destul de cald, cu adăpost adecvat, poate fi cultivată cu succes și în zonele temperate.
Plantarea coacăzelor Perun
Această plantă este ușor de cultivat, dar cunoașterea tehnicilor agricole este esențială pentru o recoltă abundentă. Creșterea și dezvoltarea răsadului depind de plantarea corectă, așa că este important să urmați recomandările grădinarilor experimentați.
Momentul, selecția și pregătirea amplasamentului
Plantați răsadurile în a doua jumătate a lunii septembrie sau mai rar la începutul primăverii. Soarele fierbinte din mai poate deteriora plantele tinere.
Atunci când alegeți un loc de plantare, luați în considerare următoarele recomandări:
- Coacăzele preferă locuri bine luminate, deoarece conținutul de zahăr și volumul recoltei depind de acest lucru.
- Așezați tufișuri de-a lungul gardurilor sau al altor bariere pentru a vă proteja de vânt.
- Planta nu tolerează apa stagnantă, așa că alegeți zone bine drenate sau evitați zonele îmbibate cu apă.
- Solul optim este ușor acid, lutos sau nisipos.
- Cel mai potrivit sol pentru cultivare este solul negru.
Pregătirea răsadurilor și procedura de lucru
Mai întâi, inspectați răsadul și sistemul său radicular. Îndepărtați orice rădăcini deteriorate sau uscate. Dacă planta are un sistem radicular închis, scoateți-o cu grijă din recipient, având grijă să nu deteriorați rădăcinile.
Când plantați răsaduri cu rădăcini goale, înmuiați rădăcinile în apă timp de câteva ore pentru a le ajuta să se adapteze la noile condiții. Tratați rădăcinile cu stimuli de creștere pentru a promova o stabilire mai bună.
Algoritm pas cu pas:
- Așezați răsadul în centrul găurii.
- Umpleți groapa cu pământ, adâncind rădăcinile cu 6-10 cm.
- Scurtați lăstarii, lăsând o înălțime de până la doi muguri.
Mulciți solul din jurul lui, acoperindu-l cu un strat de rumeguș, turbă, humus sau frunze uscate.
Îngrijire suplimentară a coacăzelor
Perunul este o plantă ușor de îngrijit. Îngrijirea arbustului nu necesită mult efort; cheia este să respectați programul stabilit și să țineți cont de sfaturile specialiștilor.
Regimul de udare și fertilizare
Asigurați hidratare moderată și regulată – de 2-3 ori pe săptămână. Urmați aceste recomandări:
- Adăugați 10 litri de apă sub fiecare tufă dimineața și seara.
- Acordați o atenție deosebită udării în perioada de fructificare, în iulie și august, când se formează mugurii pentru următoarea recoltă. Umiditatea insuficientă în această perioadă poate duce la o recoltă slabă anul viitor.
- Dacă sezonul este caracterizat de precipitații prelungite, suspendați udarea pentru a evita excesul de umiditate, care poate afecta negativ recolta.
- În condiții de secetă, creșteți frecvența udării la o dată la 5 zile.
- Folosiți doar apă de ploaie sau apă decantată la temperatura camerei.
- ✓ Udarea în perioada de formare a mugurilor (iulie-august) trebuie crescută cu 20%.
- ✓ Fertilizarea cu îngrășăminte cu potasiu și fosfor la sfârșitul verii crește rezistența la îngheț și randamentul în anul următor.
Fertilizați coacăzele negre Perun rar; o singură hrănire pe an, toamna sau primăvara, este suficientă. Toamna, utilizați îngrășăminte organice, cum ar fi gunoi de grajd, excremente de păsări, cenușă de lemn sau compost. Primăvara, îngrășămintele minerale cu accent pe azot, potasiu și fosfor sunt eficiente.
Îngrijirea solului și tratamente sezoniere preventive
Pentru a asigura accesul constant al aerului și apei la rădăcinile coacăzelor, pliviți și afânați solul în mod regulat. Pentru a proteja tufișul de înghețuri timpurii și ierni fără zăpadă, mulciți zona din jurul trunchiului cu gunoi de cal.
Pentru a preveni bolile, pulverizați coacăzele Perun cu zeamă de Bordeaux de trei ori în timpul primăverii. Folosiți o soluție de 3% în timpul fazei de umflare a mugurilor și o soluție de 1% înainte și după înflorire.
Tăiere: formativă, sanitară, de întinerire
Tăierea este o parte importantă a îngrijirii plantelor. În funcție de scop, tăierea poate fi clasificată ca sanitară, formativă sau de întinerire. Tăierea permite pătrunderea unei cantități mai mari de lumină, îmbunătățește ventilația și permite lăstarilor rămași să primească mai mulți nutrienți.
Tăierea se face înainte de deschiderea mugurilor - în aprilie sau mai. Această procedură este necesară și la sfârșitul toamnei, după recoltare.
Turnarea și întărirea bucșelor
La începutul primăverii, turnați apă clocotită peste coacăze pentru a controla dăunătorii și bolile. Această metodă întărește cultura și crește productivitatea.
Algoritm pas cu pas:
- Aduceți apa la fierbere.
- Turnați apă clocotită într-o stropitoare.
- Turnați apa uniform peste ramurile tufișului.
- Turnați apă clocotită peste solul din jurul plantei, acoperind mai întâi cercul trunchiului cu mijloace improvizate, astfel încât apa fierbinte să nu ajungă pe rădăcini.
Prelucrarea fiecărui tufiș durează aproximativ 5 secunde.
Cum să acoperiți plantațiile pentru iarnă?
Perun este un soi rezistent la îngheț, dar temperaturile sub -25°C pot fi periculoase pentru coacăze. Pentru a le proteja iarna, legați ramurile în mănunchiuri de 3-5, îndoiți-le cât mai aproape de sol și fixați-le cu cărămizi. Acoperiți-le cu o scândură sau placaj, apăsându-le.
Metode de reproducere
Puteți crește singur numărul de răsaduri din grădina dvs. cu o investiție minimă de timp. Există trei modalități principale de a propaga planta:
- Butași. Această metodă este una dintre cele mai populare și simple. Pentru butași, selectați lăstari sănătoși și tăiați-i în butași de 10-15 cm lungime cu mai mulți muguri. Înrădăcinați butașii într-un amestec de nisip și turbă sau pur și simplu în apă.
Pentru un proces de înrădăcinare reușit, creați condiții de seră acoperind butașii cu folie alimentară sau un borcan transparent. Procesul de înrădăcinare durează aproximativ 3-4 săptămâni. Odată ce apar rădăcinile, transplantați plantele în pământ. - Prin stratificare. Această metodă nu este mai puțin eficientă. Selectați lăstari sănătoși, îndoiți-i spre pământ și fixați-i, lăsând partea superioară expusă. Acoperiți locul de înrădăcinare cu pământ, umeziți-l și afânați periodic solul.
Butașii vor prinde rădăcini în 1-2 luni. După ce rădăcinile s-au dezvoltat, separați butașul de planta principală și transplantați-l în locația sa permanentă. - Împărțirea tufișului. Această procedură este potrivită pentru plantele mai vechi care au nevoie de rejuvenare. Dezgropați tufișurile de coacăze, împărțiți-le în mai multe secțiuni cu rădăcini și replantați-le. Fiecare tufiș nou ar trebui să aibă cel puțin 2-3 lăstari sănătoși și un sistem radicular. Această metodă este considerată cea mai rapidă.
- ✓ Temperatura optimă pentru înrădăcinare: 18-22°C.
- ✓ Umiditatea aerului trebuie să fie de cel puțin 70%.
- ✓ Utilizarea stimulenților pentru formarea rădăcinilor crește șansele de înrădăcinare reușită cu 30%.
Toate metodele au avantajele și dezavantajele lor. Principalul avantaj este că, indiferent de metoda aleasă, veți păstra toate caracteristicile varietale ale coacăzului Perun.
Recoltarea și depozitarea culturilor
Începeți să recoltați fructele de pădure la sfârșitul lunii iulie sau începutul lunii august, când sunt complet coapte. Culegeți fructele de pădure manual, desprinzându-le cu grijă din ciorchini pentru a evita deteriorarea tulpinilor sau stricarea fructelor de pădure din apropiere.
Sfaturi utile:
- Sortați și îndepărtați fructele deteriorate și putrede.
- Depozitați coacăzele la frigider până la o săptămână, ambalate în recipiente de plastic sau pungi cu găuri pentru ventilație.
- Pentru o depozitare mai lungă, puteți congela fructele de pădure așezându-le mai întâi pe o tavă într-un singur strat, apoi transferându-le în pungi.
- Folosește recolta pentru a face gem, jeleuri sau compoturi. Iarna, vei aprecia proprietățile și beneficiile valoroase ale acestor conserve.
Mențineți condiții optime de depozitare pentru a reduce la minimum pierderea aromei și a nutrienților.
Sfaturi și recomandări de la grădinari experimentați
Tăierea la timp va ajuta la prevenirea răspândirii bolilor și dăunătorilor și va oferi plantelor nutrienți esențiali. Evitați utilizarea excesivă a îngrășămintelor cu conținut ridicat de azot, deoarece acest lucru poate duce la o creștere viguroasă în detrimentul recoltei.
Udați conform recomandărilor, fără a crește volumul de apă pentru a evita putrezirea rădăcinilor și apariția bolilor fungice.
Argumente pro şi contra
Perun este un soi cu randament ridicat, dar acesta este departe de a fi singurul său avantaj. Alte calități pozitive includ:
Este posibil ca acest soi să nu fie pe placul cultivatorilor comerciali de coacăze. Deși cultura are multe avantaje și caracteristici soiale excelente, fructele variază în mărime, ceea ce poate diminua vandabilitatea produsului și s-ar putea să nu satisfacă consumatorii.
Un alt dezavantaj este dependența puternică a mărimii și calității boabelor de condițiile meteorologice. Într-o vară secetoasă, recolta poate fi mai slabă, iar boabele mai mici, dar aroma lor va fi mai dulce și mai bogată.
Recenzii
Coacăzul Perun este o alegere excelentă pentru grădinarii care apreciază o recoltă stabilă și o aromă excelentă. Rezistența sa la îngheț și capacitatea de autopolenizare fac ca acest soi să fie potrivit pentru cultivare chiar și în climate temperate. Pentru a maximiza productivitatea, este important să se acorde o îngrijire adecvată și să se respecte anumite cerințe.










