Murul Agawam este un fruct delicios și valoros din punct de vedere nutrițional, bogat în folat, potasiu și alte minerale. Mulți grădinari preferă să cultive acest soi în curțile lor, deoarece produce o recoltă abundentă de fructe delicioase și este recomandat oricui dorește o recoltă abundentă.
Cine a dezvoltat soiul și când?
Soiul Agawam a fost dezvoltat de experți în ameliorarea rumenilor la mijlocul secolului al XIX-lea, dar informațiile despre originile sale exacte sunt limitate. Meritul pentru crearea sa este atribuit amelioratorului american John Perkins. Soiul a fost bazat pe specii de mur originare din America de Nord, ale căror soiuri exacte rămân necunoscute.
Cunoscut sub denumirea sa alternativă sau latină, Agawam, acest soi a fost un cultivar popular în SUA și Europa timp de multe decenii și a fost adăugat în Registrul de Stat al Rusiei în 2006.
Descrierea culturilor de fructe de pădure
Murul Agawam a fost inițial apreciat pentru aroma sa excepțională și dimensiunea mare a fructelor. Acest soi a fost creat în principal ca boabe industriale și, timp de peste opt decenii, a deținut o poziție râvnită de lider pe piețele europene și americane.
Ideea generală a soiului
Descrierea soiului Agawam îl descrie ca o plantă viguroasă și compactă, tipică familiei mărăcinilor. Tufișurile cresc până la o înălțime de 170-230 cm. Se distinge prin următoarele caracteristici:
- Tulpini robuste, verticale, cu vârfuri căzute, împodobite cu spini curbați în jos. Acești spini de dimensiuni medii, de culoare maro închis, sunt distinct puternici și ascuțiți.
- Lăstarii noi au o nuanță verde, care se întunecă până la sfârșitul sezonului de creștere și devine maro în al doilea an de viață.
- Frunzele au o textură ondulată unică, sunt de culoare verde închis și au un design cu cinci lobi. Sunt acoperite cu peri fini și se subțiază la vârfuri, în timp ce spini mici se întind de-a lungul nervurilor centrale de pe partea inferioară a lamei frunzei.
- Frunzele sunt foarte puternic atașate de tulpini, așa că multe dintre ele rămân pe plantă până la înghețurile de iarnă.
- Florile mari, albe ca zăpada, sunt colectate în inflorescențe racemose, făcând tufișul luxuriant și decorativ.
- Soiul dă roade pe lăstari din creșterea de anul trecut.
Fructe de pădure
Boabele de Agawam sunt de mărime medie, cântărind aproximativ 4-6 g și sunt ușor pubescente. Alte caracteristici includ:
- Sunt vopsite într-o culoare neagră bogată și pot avea o formă asemănătoare unui con trunchiat sau unui oval.
- Fructele sunt atașate de tulpini scurte și spinoase, cu rezistență moderată.
- O perie produce între 14 și 22 de fructe de pădure, care pot fi în diferite stadii de coacere.
- Boabele coapte au un gust dulce-acrișor și o aromă subtilă.
- Se disting prin densitatea lor și tolerează bine transportul.
- Fructele prea coapte devin moi, apoase, iar aroma lor se pierde, ceea ce le face ușor fade.
- Boabele necoapte, chiar dacă sunt tehnic coapte, au o aromă ierboasă și nu sunt excesiv de acre, așa că este important să fie recoltate prompt. Acesta ar putea fi motivul pentru care scorul de degustare al soiului Agawam este de doar 3,5 din maximul posibil.
Opiniile grădinarilor despre acest soi variază: unii consideră Agawam ca fiind de calitate inferioară și recomandă înlocuirea lui cu soiuri cu boabe mai mari, mai dulci, de preferință fără spini. Între timp, alții susțin că, dacă sunt recoltate la timp, fructele sunt excelente și nu este nevoie să se caute un înlocuitor printre soiurile fără spini.
Caracteristici
Murul Agawam este unul dintre cele mai rezistente soiuri la îngheț, permițându-i să fie cultivat fără acoperire în Ucraina, Belarus și regiunile centrale ale Rusiei.
Caracteristici cheie
Soiul tolerează fără probleme scăderi scurte de temperatură până la -27-30 grade Celsius. Agawam este utilizat în ameliorare ca donator de rezistență la îngheț, deoarece mugurii săi florali sunt mai puțin susceptibili la deteriorarea prin îngheț decât alte soiuri.
Alte calități:
- Căldura extremă afectează negativ acest soi, deoarece fructele de pădure se pot arde. În regiunile calde, se recomandă plantarea murelor în umbră parțială, ceea ce nu va afecta semnificativ randamentul.
- Necesită udare regulată pentru a obține o recoltă bună, deoarece în condiții de umiditate insuficientă soiul produce fructe mici.
- Agawam este mai puțin exigent în ceea ce privește tipurile de sol și poate crește chiar și în condiții moderat alcaline.
- Transportabilitatea fructelor de pădure este bună în stadiul de maturitate tehnică și completă, însă supramaturarea fructelor le face potrivite doar pentru procesare.
- Erorile de îngrijire sunt legate în principal de dificultățile de recoltare din cauza spinilor ascuțiți și curbați, precum și de necesitatea acoperirii plantei în regiunile foarte reci.
Per total, acest mur este un soi rezistent și tolerant, probabil datorită relației sale strânse cu speciile de mur sălbatic care cresc fără prea multă grijă.
Perioada de înflorire și timpul de coacere
Înflorirea începe după 10 mai. În regiunile mai calde, florile albe se deschid cu 8-9 zile mai devreme decât în zonele mai răcoroase, ceea ce face ca planta să fie decorată viu în timpul perioadei de înflorire. Boabele se coc neuniform, aproximativ în jurul mijlocului lunii august, care poate fi considerată perioada medie pentru mure.
Indicatori de randament, perioade de fructificare
Randamentul soiului este impresionant, ajungând la aproximativ 95-105 cenți pe hectar, ceea ce este semnificativ mai mare decât randamentul standard de 30 de cenți pe hectar. Acest lucru este posibil datorită modelului dens de plantare și capacității soiului de a tolera umbra: chiar și în umbră parțială, boabele se coc complet. Totuși, acest lucru nu înseamnă că poate fi cultivat și în umbră completă.
Aplicarea fructelor de pădure
Fructele au o gamă largă de utilizări: pot fi consumate proaspete, congelate sau folosite în diverse scopuri de procesare, inclusiv pentru a face o dulceață excelentă.
Avantaje și dezavantaje
Metode de reproducere
Acest soi poate fi propagat în mai multe moduri: prin fraieri, semințe, butași și divizare. Cea mai ușoară metodă este utilizarea fraierilor. Primăvara, aceștia sunt dezgropați, tăiați și replantați. Propagarea prin semințe este rar utilizată, deoarece este dificilă și nu întotdeauna eficientă.
Împărțirea tufișului este o altă metodă fiabilă: o plantă adultă este împărțită în părți, fiecare dintre acestea trebuind să aibă un sistem radicular dezvoltat.
Reguli de aterizare
Instrucțiunile de plantare pentru acest soi sunt similare cu cele pentru alte soiuri de mur. O atenție deosebită trebuie acordată momentului: în regiunile sudice, se plantează toamna, cu o lună sau o lună și jumătate înainte de apariția vremii reci, în timp ce în regiunile nordice, cel mai bine este să se planteze primăvara, când solul s-a încălzit. Acest lucru permite plantei să se adapteze mai bine la condiții și să supraviețuiască cu succes iernii.
- ✓ PH-ul solului trebuie să fie între 5,5-6,5 pentru o creștere optimă.
- ✓ Drenajul este obligatoriu pentru a preveni stagnarea apei.
Particularități:
- Soiul este tolerant la umiditate, permițându-i să fie plantat chiar și în zone joase. Cu toate acestea, zonele mlăștinoase ar trebui evitate.
- Agawamele preferă solul ușor acid sau neutru. Dacă este disponibilă turbă roșie (de înaltă densitate), se recomandă utilizarea acesteia pentru îmbogățirea solului. Acest lucru va ajuta la prevenirea clorozei, o boală comună a murelor, favorizată de aciditatea scăzută a solului.
- Potrivit pentru zone semi-umbrite. În climatele sudice, acest lucru este deosebit de important, deoarece ajută la protejarea fructelor de pădure de supraîncălzire. Cu toate acestea, în regiunile mai reci, alegeți o locație bine luminată și protejată de vânt.
- Pregătirea corectă a gropii de plantare va facilita semnificativ îngrijirea ulterioară a tufelor de mur Agawam. Săpați o groapă cu o adâncime și un diametru de 45-55 cm. Amestecați solul vegetal excavat cu 10 kg de humus, 40 g de îngrășământ cu potasiu și 130 g de îngrășământ cu fosfor. În funcție de tipul de sol, adăugați:
- nisip - dacă solul este dens;
- var – pentru neutralizarea acidității;
- materie organică – dacă există un conținut ridicat de carbonați;
- turbă acidă – pentru soluri alcaline sau neutre.
- Dacă plantați mai multe tufe de agave, se recomandă distanțarea lor la 180-200 cm unul de celălalt. Acest lucru va asigura o întreținere mai ușoară și le va proteja de spinii comuni la plantele de agave. Pentru un număr mai mare de plante, distanțați-le la 100-140 cm unul de celălalt, menținând în același timp o distanță de 200-280 cm între rânduri.
Îngrijirea ulterioară a culturii
Îngrijirea murului Agawam este simplă, permițând chiar și grădinarilor începători să cultive cu succes acest soi. Pentru a asigura o îngrijire adecvată, urmați aceste instrucțiuni importante:
- Tunderea tufișurilor. Toamna, toate tufișurile care au doi ani trebuie tăiate. Toți lăstarii trebuie îndepărtați.
- Udare. Murele necesită umezirea sistematică a solului, de preferință cu apă caldă, cel puțin o dată pe săptămână, în proporție de 20-30 de litri pe tufă.
- Afânarea solului. Pentru a asigura accesul oxigenului la rădăcini și a preveni creșterea buruienilor, este necesar să slăbiți periodic solul din jurul tufișurilor.
- Îngrăşământ. La începutul sezonului de creștere, plantele ar trebui fertilizate cu îngrășăminte cu azot. Îngrășămintele cu potasiu ar trebui, de asemenea, aplicate o dată pe sezon.
Pregătirea pentru iarnă
În regiunile sudice și în cea mai mare parte a Rusiei centrale, murele nu necesită adăpost pentru iarnă. Cu toate acestea, în zonele mai reci, se recomandă alte soiuri, deoarece acoperirea agavelor poate fi dificilă din cauza lăstarilor lor puternici și verticali. Totuși, dacă este necesară acoperirea, puteți așeza pământ peste sistemul radicular și înfășura lăstarii cu pânză de sac și agrofibră direct pe suport.
- Tăiați toți lăstarii de doi ani în toamnă.
- Acoperiți sistemul radicular cu un strat de sol de 5-10 cm.
- Înfășurați lăstarii în pânză de sac și agrofibră, fixându-i pe suport.
Boli și dăunători: metode de control și prevenire
Acest soi este bine protejat împotriva bolilor și a dăunătorilor insectelor, dar ocazional poate fi afectat de insecte precum cărăbușul sau greierul-cârtiță. Pentru a preveni aceste insecte, se recomandă plantarea de gălbenele și gălbenele lângă mure, deoarece uleiurile lor esențiale resping insectele.
Pentru a preveni bolile, murele trebuie plantate la cel puțin 45 de metri distanță de zmeură, mătrăgună și căpșuni. Ca măsură preventivă, tratați lăstarii cu produse care conțin cupru în primăvară și toamnă.
Recenzii
În ciuda vârstei sale, murul Agawam supraviețuiește bine iernii în majoritatea regiunilor și se caracterizează printr-o sănătate excelentă datorită înrudirii sale cu murele sălbatice. Aroma sa este destul de bună dacă fructele de pădure sunt culese la timp, motiv pentru care mulți grădinari experimentați preferă încă acest soi vechi și fiabil.








